Satul - univers al valorilor supreme,
tezaurizate in conştiinţa neamului."
Satul Tartaul este o localitate-centru de comuna in raionul Cantemir, Republica Moldova.
In Dictionarul statistic al Basarabiei din anul 1925 satul Tartaul figureaza cu denumirea Tartaul de Larga si se spune ca este intemeiat de tatari in anul 1723 pe regiune de colina cu dealurile Mihailoaia,Tartaul si Nucilor. Este cunoscut faptul ca teritoriul dintre raurile Ialpug si Prut era populat de romani chiar si In timpul dominatiei turcesti din secolele XV-XVIII. In aceasta perioada existau localitatile Andrusul, Branza, Gotesti, Tiganca si altele, cunoscute inca din secolele XV.
Tatarii din Bugeac sporesc mai cu seama in secolele XV-XVII. Se stie ca la inceput acestia populau stepele din preaja Marii Caspice, insa fiind stramtorati de alte triburi turcice s-au retras spre vest si s-au asezat in Crimeea si stepa Bugeacului. Iata ce scrie Dimitrie Cantemir in lucrarea sa ,,Descrierea Moldovei,, : ,,Bugeacul s-a dat ca loc de asezare tatarilor nohaici, dintre care unii se numesc tatari din Bugeac, ceilalti – tatari din Belgorod. Caci pe la anul 1568 la porunca lui Selim al II-lea,cand hanul tatarilor incearca sa lege Donul cu Volga, mai mult de 30 000 tatari nohaici s-au dus in Crimeea impreuna cu toti ai lor. Dar fiind aceasta prea mica pentru a-i cuprinde pe toti, li s-au dat alte locuri de asezare in campia Bugeacului.
Pentru a afla raspuns la intrebarea de ce satul s-a numit mult timp Tartaul de Larga e bine sa sti, ca dupa pacea de la Karlovitz (22 ianuarie 1699) tatarii ocupau teritoriul dintre Prut, Nistru, Marea Neagra, Dunarea si Valul lui Traian de sus.Tatarii din Bugeac erau grupati in cateva hoarde: Edison, Orac-oglu, Orumbet-oglu si altele, fiecare ocupand teritorii si localitati aparte. Cea mai numeroasa din aceste hoarde era cea a lui Orumbet-oglu si ea ocupa partea de vest a Bugeacului. (actualele raioane sudice Vulcanesti, Cahul, CiadIr-Lunga, Comrat, Cantemir, Leova). Hoarda era compusa din cateva triburi. In partea de sud-est a satului se pastreaza si azi o rapa cu numele ,,Tatarasca,, – o lasatura relativ adanca sub padure, aici au fost gasite lulele, ciubucuri,bdiverse monede, tinand de aceasta perioada. Denumirea rapii si obiectele gasite, alte marturii istorice confirma faptul ca aici a fost dislocat unul din triburile hoardei Orumbet-oglu.
Toponimul Tartaul ne aminteste numele unui trib Caracalp-tartruulI. Un asemenea trib e posibil sa fi existat si la tatarii din Basarabia, fiind dislocat aici sub padure.Toponimul de azi Tartaul, reprezinta, probabil, varianta tatarasca a numelui de trib sau vreo modificare. Exista si o alta varianta a proveniente acestui toponim, anume ca ar constitui o imbinare a cuvintelor turcice ,,tart,, si ,,aul,, – tart-aul (sat de padure), care e de asemenea verosimila.
Se presupune ca mai apoi calatorii, care au gasit aici conditii de trai necesare si, poate, speranta de aparare din partea tribului, s-au statornicit. Dar a putut fi si invers, ca tatarii sa fi oprit in apropierea lor pe trecatori, luand de la ei o parte din vanat, peste, carne si silindu-i sa se aseze aici cu traiul spre a-i asigura in continuare cu produse pentru hrana. astfel, a luat nastere catunul (aulul) cu denumirea TartauulI, care mai tarziu modificandu-se, a devenit toponimul Tartaul.
Documentele de arhiva atesta incepand cu anul 1723 si pana in 1925 denuirea de ,,Tartaul de Larga,,.Si e firesc, deoarece satul este asezat pe ambele maluri ale raului Larga, ce izvoraste din adancul vaii Larga si se varsa in raul Prut. Raul Larga a ramas cunoscut in istorie mai ales prin batalia cu turcii de la 7 iulie 1770, in care au invins armatele rusesti, conduse de P.Rumeantev. Dupa retragerea tatarilor localnicii si-au continuat ocupatiile in conformitate cu modul lor de trai, cu traditiile stramosesti: prelucrarea pamantului, pescuitul, oieritul, vanatoarea, cresterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban,crescator de oi), Pascaru (o care se Indeletniceste cu pescuitul), Chirica (de la chirigiu), Petreanu (deci,din neamul petrarilor).
Primele asezari, primele case, precum e si firesc, au aparut pe malul raului Larga. La inceput se presupune ca a aparut mahalaua Raducenilor. Pana mai nu demult s-au pastrat casele mici si numele vechilor locuitori: Vasile Raduc, Vasile Petreanu, Nicolae Postaru, Nicolae Cozma, Toader Chirica, Marioara Iordache, Donica Petreanu, Toader Livizoru, Anastasia Sarateanu.
Casele erau construite din piloni de lemn impletiti cu nuiele, umplute apoi cu ceamur si lipite cu lut. Acoperisul caselor era din stuf, papura sau paie, de secara. Mobila aproape ca lipsea cu totul,ea se compunea din patul de nuiele, apoi din scandura,o laita dintr-o scandura lata – pentru primirea oaspetilor, masa si alte cateva obiecte simple. Cea ai frecventa Intrebuintata lampa era opaitul, un vas de ceramica, in care se punea grasime si un muc de petica, care dadea o lumina palida. Pe langa obiectele necesare deservirii casnice fiecare familie mai avea obiecte de prelucrare a lanii (daracul, pieptenii de lana), obiecte de prelucrare a canepei (melitoiul, ragila si stativele pentru tesut). Acestea din urma erau necesare deoarece imbracamintea, asternutul se confectionau in conditii casnice.
In anul 1770 a avut prima biserica. Primii gospodari din satul Tartaul si-au facut primele case pe malul raului Larga, printre ei au fost familiile: Raduc, Petreanu, Postaru, Cozma, Chirica, Iordachi, Rivizoru, Sarateanu s.a. Hotarele satului se marginesc satele Lingura, Hartoape, Ciobalaccia si Baimaclia. Biserica din satul Tartaul a inceput constructia in anul 1997, si poarta hramul Sf. Marelui Mucenic Dumitru, Parohul Bisericii – Roman Tudor. Hramul satului este sarbatorit la 8 noiembrie de sarbatoarea Sf. Dumitru. Satul Tartaul ocupa o suprafata de 883,01 ha, din care terenuri cu destinatie agricola 442,54 ha, 6,25 ha – terenuri destinate pentru constructia cladirilor de menire socio-culturale, doua cimitire, terenurile fondului silvic constituie – 0,63 ha, terenurile fondului apelor -5,50 ha. La nivel administrativ el dispune de un gimnaziu, o gradinita, un muzeu si o biserica.
Asezarea geografica si clima
Satul Tartaul se afla in zona de sud a Basarabiei si este situat la 14 km spre est de central rational Cantemir si la aceeasi departare de calea ferata (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cateva coline si o vale-ses, pe care isi duce linistit apele rauletului Larga, izvorand din adancul vaii Larga, numele careia il poarta, traversand satele Carpesti, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrand apoi in valea Prutului si varsandu-se in acesta.
Timp de peste 200 ani (din 1723 pana in 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de Larga, probabil, pornindu-se de la denumirea acestui rau. In partea de nord-est a satului se sfla un lant de dealuri si padurea Caraculacului – o prelungire a padurii Tigheciului, unde se afla cel mai inalt punct de pe Campia Moldovei de Sud cu inaltimea de 200 metri de asupra nivelului marii. Chiar in preajma satului padurea Caraculacului se uneste cu cea a Baimacliei la o inaltime de 160 de metri de asupra nivelului marii. Locuitorii bastinasi le mai spun acestor doua culmi de deal ,,picior de munte,, . Tot la est de sat, in marginea lui, se intinde padurea Mihailoaei, apoi dealul Nisipariei, dealul Ghelgiugului cu padurea Ghelgiugului, unde isi iau inceputul rapa Galioaei si rapa Ciubucliei. La nord apare un parau cu izvorul in satul Craciun din vecinatate. Natura in Campia de Sud a Moldovei, unde e situate si satul Tartaul, este bogata si destul de variata, benefica pentru dezvoltarea agriculturii. De aceea locuitorii satului prefera in special muncile de camp, si-au inconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii si livezi, specializandu-se mai ales in viticultura si vinificatie. Solul fertil, bogat in humus, clima blind-temperata, calda vara le permit, in anii buni, sa obtina recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume.
Insa relieful satului este neuniform, campiile alterand cu dealuri inalte. Datorita valorificarii intensive a terenurilor vegetatia naturala a ramas limitata, ocupa in prezent suprafete mici, desi se deosebeste prin diversitatea speciilor,si se poate intalni doar pe malurile rapelor, marginea drumului, prin perdelele de protectie. Pe teritoriul satului Tartaul circulatia atmosferica a aerului se caracterizeaza prin patrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara – si a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurta durata, dar patrunde si aer uscat, infierbantat, ce provoaca vara de multe ori arsita si seceta. Iarna curentii de aer arctic provoaca adesea schimbarea brusca a vremii si scaderea temperaturii pana dincolo de limitele normale. Temperatura medie anuala are valori pozitive, temperaturi negative se inregistreaza doar in perioada de iarna, desi in ultimii ani se observa temperaturi scazute si primavara tarziu, chiar prin luna mai. Cantitatea de precipatatii pe teritoriul satului Tartaul este insuficienta, mai ales vara, aceasta cantitate cade neuniform. Se intampla ca pe o parte a satului ploua, iar pe cealalta nu cade un strop de umezeala. Satul Tartaul este asezat de-a lungul raului Larga de la nord spre sud, avand aproximativ 3 k in lungime si 1 km in latime. In sat sunt 567 gospodarii, numarand 2165 de locuitori, dintre care barbati – 1072, femei –1093.
Sursele: Andrei Tabureanu, Tartaul – Istoria satului, Editura Labirint, Chisinau, 2007;
Blogul localității Tartaul: www.tartaul.wordpress.com
In Dictionarul statistic al Basarabiei din anul 1925 satul Tartaul figureaza cu denumirea Tartaul de Larga si se spune ca este intemeiat de tatari in anul 1723 pe regiune de colina cu dealurile Mihailoaia,Tartaul si Nucilor. Este cunoscut faptul ca teritoriul dintre raurile Ialpug si Prut era populat de romani chiar si In timpul dominatiei turcesti din secolele XV-XVIII. In aceasta perioada existau localitatile Andrusul, Branza, Gotesti, Tiganca si altele, cunoscute inca din secolele XV.
Tatarii din Bugeac sporesc mai cu seama in secolele XV-XVII. Se stie ca la inceput acestia populau stepele din preaja Marii Caspice, insa fiind stramtorati de alte triburi turcice s-au retras spre vest si s-au asezat in Crimeea si stepa Bugeacului. Iata ce scrie Dimitrie Cantemir in lucrarea sa ,,Descrierea Moldovei,, : ,,Bugeacul s-a dat ca loc de asezare tatarilor nohaici, dintre care unii se numesc tatari din Bugeac, ceilalti – tatari din Belgorod. Caci pe la anul 1568 la porunca lui Selim al II-lea,cand hanul tatarilor incearca sa lege Donul cu Volga, mai mult de 30 000 tatari nohaici s-au dus in Crimeea impreuna cu toti ai lor. Dar fiind aceasta prea mica pentru a-i cuprinde pe toti, li s-au dat alte locuri de asezare in campia Bugeacului.
Pentru a afla raspuns la intrebarea de ce satul s-a numit mult timp Tartaul de Larga e bine sa sti, ca dupa pacea de la Karlovitz (22 ianuarie 1699) tatarii ocupau teritoriul dintre Prut, Nistru, Marea Neagra, Dunarea si Valul lui Traian de sus.Tatarii din Bugeac erau grupati in cateva hoarde: Edison, Orac-oglu, Orumbet-oglu si altele, fiecare ocupand teritorii si localitati aparte. Cea mai numeroasa din aceste hoarde era cea a lui Orumbet-oglu si ea ocupa partea de vest a Bugeacului. (actualele raioane sudice Vulcanesti, Cahul, CiadIr-Lunga, Comrat, Cantemir, Leova). Hoarda era compusa din cateva triburi. In partea de sud-est a satului se pastreaza si azi o rapa cu numele ,,Tatarasca,, – o lasatura relativ adanca sub padure, aici au fost gasite lulele, ciubucuri,bdiverse monede, tinand de aceasta perioada. Denumirea rapii si obiectele gasite, alte marturii istorice confirma faptul ca aici a fost dislocat unul din triburile hoardei Orumbet-oglu.
Toponimul Tartaul ne aminteste numele unui trib Caracalp-tartruulI. Un asemenea trib e posibil sa fi existat si la tatarii din Basarabia, fiind dislocat aici sub padure.Toponimul de azi Tartaul, reprezinta, probabil, varianta tatarasca a numelui de trib sau vreo modificare. Exista si o alta varianta a proveniente acestui toponim, anume ca ar constitui o imbinare a cuvintelor turcice ,,tart,, si ,,aul,, – tart-aul (sat de padure), care e de asemenea verosimila.
Se presupune ca mai apoi calatorii, care au gasit aici conditii de trai necesare si, poate, speranta de aparare din partea tribului, s-au statornicit. Dar a putut fi si invers, ca tatarii sa fi oprit in apropierea lor pe trecatori, luand de la ei o parte din vanat, peste, carne si silindu-i sa se aseze aici cu traiul spre a-i asigura in continuare cu produse pentru hrana. astfel, a luat nastere catunul (aulul) cu denumirea TartauulI, care mai tarziu modificandu-se, a devenit toponimul Tartaul.
Documentele de arhiva atesta incepand cu anul 1723 si pana in 1925 denuirea de ,,Tartaul de Larga,,.Si e firesc, deoarece satul este asezat pe ambele maluri ale raului Larga, ce izvoraste din adancul vaii Larga si se varsa in raul Prut. Raul Larga a ramas cunoscut in istorie mai ales prin batalia cu turcii de la 7 iulie 1770, in care au invins armatele rusesti, conduse de P.Rumeantev. Dupa retragerea tatarilor localnicii si-au continuat ocupatiile in conformitate cu modul lor de trai, cu traditiile stramosesti: prelucrarea pamantului, pescuitul, oieritul, vanatoarea, cresterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban,crescator de oi), Pascaru (o care se Indeletniceste cu pescuitul), Chirica (de la chirigiu), Petreanu (deci,din neamul petrarilor).
Primele asezari, primele case, precum e si firesc, au aparut pe malul raului Larga. La inceput se presupune ca a aparut mahalaua Raducenilor. Pana mai nu demult s-au pastrat casele mici si numele vechilor locuitori: Vasile Raduc, Vasile Petreanu, Nicolae Postaru, Nicolae Cozma, Toader Chirica, Marioara Iordache, Donica Petreanu, Toader Livizoru, Anastasia Sarateanu.
Casele erau construite din piloni de lemn impletiti cu nuiele, umplute apoi cu ceamur si lipite cu lut. Acoperisul caselor era din stuf, papura sau paie, de secara. Mobila aproape ca lipsea cu totul,ea se compunea din patul de nuiele, apoi din scandura,o laita dintr-o scandura lata – pentru primirea oaspetilor, masa si alte cateva obiecte simple. Cea ai frecventa Intrebuintata lampa era opaitul, un vas de ceramica, in care se punea grasime si un muc de petica, care dadea o lumina palida. Pe langa obiectele necesare deservirii casnice fiecare familie mai avea obiecte de prelucrare a lanii (daracul, pieptenii de lana), obiecte de prelucrare a canepei (melitoiul, ragila si stativele pentru tesut). Acestea din urma erau necesare deoarece imbracamintea, asternutul se confectionau in conditii casnice.
In anul 1770 a avut prima biserica. Primii gospodari din satul Tartaul si-au facut primele case pe malul raului Larga, printre ei au fost familiile: Raduc, Petreanu, Postaru, Cozma, Chirica, Iordachi, Rivizoru, Sarateanu s.a. Hotarele satului se marginesc satele Lingura, Hartoape, Ciobalaccia si Baimaclia. Biserica din satul Tartaul a inceput constructia in anul 1997, si poarta hramul Sf. Marelui Mucenic Dumitru, Parohul Bisericii – Roman Tudor. Hramul satului este sarbatorit la 8 noiembrie de sarbatoarea Sf. Dumitru. Satul Tartaul ocupa o suprafata de 883,01 ha, din care terenuri cu destinatie agricola 442,54 ha, 6,25 ha – terenuri destinate pentru constructia cladirilor de menire socio-culturale, doua cimitire, terenurile fondului silvic constituie – 0,63 ha, terenurile fondului apelor -5,50 ha. La nivel administrativ el dispune de un gimnaziu, o gradinita, un muzeu si o biserica.
Asezarea geografica si clima
Satul Tartaul se afla in zona de sud a Basarabiei si este situat la 14 km spre est de central rational Cantemir si la aceeasi departare de calea ferata (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cateva coline si o vale-ses, pe care isi duce linistit apele rauletului Larga, izvorand din adancul vaii Larga, numele careia il poarta, traversand satele Carpesti, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrand apoi in valea Prutului si varsandu-se in acesta.
Timp de peste 200 ani (din 1723 pana in 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de Larga, probabil, pornindu-se de la denumirea acestui rau. In partea de nord-est a satului se sfla un lant de dealuri si padurea Caraculacului – o prelungire a padurii Tigheciului, unde se afla cel mai inalt punct de pe Campia Moldovei de Sud cu inaltimea de 200 metri de asupra nivelului marii. Chiar in preajma satului padurea Caraculacului se uneste cu cea a Baimacliei la o inaltime de 160 de metri de asupra nivelului marii. Locuitorii bastinasi le mai spun acestor doua culmi de deal ,,picior de munte,, . Tot la est de sat, in marginea lui, se intinde padurea Mihailoaei, apoi dealul Nisipariei, dealul Ghelgiugului cu padurea Ghelgiugului, unde isi iau inceputul rapa Galioaei si rapa Ciubucliei. La nord apare un parau cu izvorul in satul Craciun din vecinatate. Natura in Campia de Sud a Moldovei, unde e situate si satul Tartaul, este bogata si destul de variata, benefica pentru dezvoltarea agriculturii. De aceea locuitorii satului prefera in special muncile de camp, si-au inconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii si livezi, specializandu-se mai ales in viticultura si vinificatie. Solul fertil, bogat in humus, clima blind-temperata, calda vara le permit, in anii buni, sa obtina recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume.
Insa relieful satului este neuniform, campiile alterand cu dealuri inalte. Datorita valorificarii intensive a terenurilor vegetatia naturala a ramas limitata, ocupa in prezent suprafete mici, desi se deosebeste prin diversitatea speciilor,si se poate intalni doar pe malurile rapelor, marginea drumului, prin perdelele de protectie. Pe teritoriul satului Tartaul circulatia atmosferica a aerului se caracterizeaza prin patrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara – si a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurta durata, dar patrunde si aer uscat, infierbantat, ce provoaca vara de multe ori arsita si seceta. Iarna curentii de aer arctic provoaca adesea schimbarea brusca a vremii si scaderea temperaturii pana dincolo de limitele normale. Temperatura medie anuala are valori pozitive, temperaturi negative se inregistreaza doar in perioada de iarna, desi in ultimii ani se observa temperaturi scazute si primavara tarziu, chiar prin luna mai. Cantitatea de precipatatii pe teritoriul satului Tartaul este insuficienta, mai ales vara, aceasta cantitate cade neuniform. Se intampla ca pe o parte a satului ploua, iar pe cealalta nu cade un strop de umezeala. Satul Tartaul este asezat de-a lungul raului Larga de la nord spre sud, avand aproximativ 3 k in lungime si 1 km in latime. In sat sunt 567 gospodarii, numarand 2165 de locuitori, dintre care barbati – 1072, femei –1093.
Sursele: Andrei Tabureanu, Tartaul – Istoria satului, Editura Labirint, Chisinau, 2007;
Blogul localității Tartaul: www.tartaul.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu